O călătorie dus-întors pe Marte nu este pentru cei slabi de inimă. Nu vorbim de zile sau săptămâni, ci de ani întregi petrecuți în spațiu. Totuși, există tehnologii care ar putea reduce semnificativ timpul necesar unei astfel de misiuni, făcând posibil un voiaj dus-întors în aproximativ doi ani.
Una dintre opțiunile pe care NASA le explorează este propulsia nucleară electrică, o tehnologie care folosește un reactor nuclear pentru a genera electricitate. Aceasta electricitate este utilizată pentru a ioniza și accelera gazele propulsoare, oferind astfel tracțiune navei spațiale.
Proiectul MARVL: Un pas spre realitate
La Centrul de Cercetare Langley al NASA din Hampton, Virginia, cercetătorii lucrează la un sistem inovator care ar putea aduce propulsia nucleară electrică mai aproape de implementare. Proiectul, denumit MARVL (Modular Assembled Radiators for Nuclear Electric Propulsion Vehicles), vizează dezvoltarea unui sistem de disipare a căldurii care să fie împărțit în componente mai mici, ce pot fi asamblate robotic și autonom în spațiu.
„Prin această abordare, eliminăm nevoia de a înghesui întregul sistem într-o singură rachetă”, explică Amanda Stark, inginer NASA și principalul cercetător al proiectului MARVL. „Aceasta ne permite să flexibilizăm designul și să-l optimizăm.”
Cum schimbă MARVL regulile jocului?
În conceptele anterioare, sistemul de disipare a căldurii trebuia să fie compactat sub conul rachetei, ceea ce reprezenta o provocare majoră. La desfășurare, un astfel de radiator ar avea dimensiunea unui teren de fotbal – o constrângere logistică enormă.
MARVL propune o soluție revoluționară: în loc să fie trimis într-un singur lansator, sistemul ar putea fi transportat în spațiu în mai multe părți și asamblat ulterior de roboți. Acest lucru ar permite o gestionare mult mai eficientă a componentelor și ar reduce costurile și riscurile asociate.
Odată ajunși în spațiu, roboții ar monta panourile radiatoare prin care va circula un lichid metalic de răcire, cum ar fi un aliaj sodiu-potasiu. Aceasta este o provocare inginerească semnificativă, dar specialiștii NASA au lucrat timp de decenii la tehnologii de asamblare autonomă în spațiu, iar MARVL ar putea fi primul proiect major care să demonstreze viabilitatea acestui concept.
Cum va influența viitorul explorării spațiale?
Dezvoltarea unui sistem de propulsie nucleară electrică construit direct în spațiu schimbă radical felul în care sunt proiectate vehiculele interplanetare. „Până acum, nu s-a luat în calcul asamblarea în spațiu în faza de proiectare. Acum avem ocazia să ne întrebăm: Cum ar trebui să arate o astfel de navă dacă este construită direct în spațiu?”, explică Julia Cline, cercetător NASA implicat în proiect.
NASA a oferit finanțare pentru MARVL prin programul Early Career Initiative, oferind echipei doi ani pentru a avansa conceptul. În colaborare cu partenerul extern Boyd Lancaster, Inc., echipa lucrează la un sistem de gestionare termică, iar ingineri din centrele NASA Glenn și Kennedy contribuie la dezvoltarea designului radiatoarelor și a fluxului de lichide.
La finalul celor doi ani, echipa speră să demonstreze fezabilitatea proiectului la scară redusă, ceea ce ar deschide calea pentru implementarea propulsiei nucleare electrice în misiuni de explorare a spațiului profund.
De ce este atât de important acest proiect?
Construirea robotică a unui sistem de propulsie nucleară direct în spațiu este o idee care stârnește entuziasm în rândul cercetătorilor. „Unul dintre mentorii noștri a spus: ‘Acesta este motivul pentru care am vrut să lucrez la NASA, pentru astfel de proiecte’. Și sunt total de acord”, spune Amanda Stark.
NASA investește constant în tehnologiile nucleare pentru explorare, iar MARVL este doar un prim pas. Cu aplicații ce vizează nu doar explorarea planetei Marte, ci și misiuni în jurul Lunii și în spațiul profund, propulsia nucleară electrică ar putea redefini viitorul călătoriilor interplanetare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu