Lăsând gluma la o parte, cu privire la codul roșu emis pentru o ploaie de toamnă, rămâne întrebarea: 𝐜𝐮𝐢 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐞ș𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐚𝐧𝐢𝐜ă 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă?
Aș avea câteva idei:
𝐂𝐫𝐢𝐳𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢 𝐳𝐠𝐨𝐦𝐨𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐥𝐭𝐨𝐫 𝐞ș𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢. Când țara e ținută în priză cu alerte „apocaliptice” și antetul roșu de breaking news, subiectele incomode dispar din prim-plan.
𝐃𝐞𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚 𝐫𝐚𝐩𝐢𝐝 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐞, achiziții fără licitație, contracte pe repede-înainte cu firmele prietenoase politicienilor noștri. „E pentru binele public” – dar cui ajung banii?
Și, în aval, consumul pe lanțuri specifice: rafturi golite, benzinării aglomerate, contracte de servicii „anti-inundații” – totul sub umbrela fricii perfect marketizate.
Mai există și eticheta de „perimetru de risc”, ce o dată pusă în viteză pe hărți, poate deschide drumul exproprierilor rapide. Azi „preventiv”, mâine „regenerare urbană”.
Iar la final, rămâne întrebarea:
𝐂𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞 𝐬-𝐚𝐮 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐚𝐭 î𝐧 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧ță î𝐧 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝟕𝟐 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐞 ș𝐢 𝐜𝐮 𝐜𝐢𝐧𝐞?
🙃

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu